Probabil vă întrebați ce legătură au cele două. Ei bine, au. Spiritul sărbătorilor, mai ales al celor de iarnă, este caracterizat de bunătate, de dorința de a ajuta, de a dărui celor dragi câte ceva. Dar nu numai celor dragi ci și celor ce sunt la nevoie, fie pentru că sunt bolnavi, fie pentru că sunt săraci sau neajutorați. De aceea atât din discuțiile avute cu niște cunoscuți cât și din mesajele ce apar mai nou în aceste zile în media, am remarcat că se fac unele confuzii. Și este de datoria noastră, ca profesioniști contabili, să atragem atenția asupra lor și să clarificăm puțin lucrurile. Iată despre ce este vorba:
Atât unii patroni cât și unele organizații non-profit fac următoarea afirmație: poți direcționa 20% din impozitul pe profit pentru o cauză umanitară. Afirmația este, parțial, falsă. Se pornește de la o confuzie. Anume, se confundă posibilitatea ca o persoană fizică să direcționeze către diverse organizații non-profit 2% din impozitul pe venit datorat, cu posibilitatea ca o firmă, plătitoare de impozit pe profit, să poată să-și deducă până la 20% din impozitul pe profit datorat.
De ce este o confuzie? Pentru că legat de suma ce se poate folosi de firme pentru donații, acte de caritate, în scopuri sociale, umanitare, de fapt, pentru societăți, suma nu este limitată. Oameni buni, puteți dona oricât doriți, oricât vă permite trezoreria firmei.
Cheltuiala cu donațiile efectuate de firme este, direct, o cheltuială nedeductibilă fiscal – vedeți art.21 alin.4 litera p din codul fiscal. Dar deși sunt cheltuieli nedeductibile fiscal la calculul impozitului pe profit, din impozitul pe profit datorat se poate scădea o sumă în anumite limite: 3 la mie din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Adică, se va scădea cea mai mică sumă dintre cele două limite reglementate de codul fiscal. Ca urmare afirmația: puteți direcționa 20% din impozitul pe profit, nu este reală. Cei 20% reprezintă una din cele două limite în funcție de care se stabilește nivelul maxim al deductibilității fiscale și nu procentul în funcție de care se stabilește suma maximă ce se poate dona sau folosi în scopuri caritabile.
Să vă dau un exemplu: o societate ce are cifră de afaceri de 100,000 lei și un profit impozabil în sumă de 10,000 lei pentru care datorează un impozit pe profit de 16%, efectuează o donație în sumă de 1000 lei. Care e suma deductibilă la calculul impozitului pe profit?
Să vedem:
– 3 la mie din cifra de afaceri este 300 lei (100,000 lei x 3/1000)
– impozitul profit datorat este 10,000 lei x 16% = 1,600 lei
– 20% din impozitul pe profit datorat este 1,600 lei x 20% = 320 lei
Ce rezultă de aici? Că suma maxim deductibilă este suma de 300 lei, adică mai puțin decât ar reprezenta cei 20% din impozitul pe profit datorat. Totuși, firma a făcut o donație ce a reprezentat mult mai mult decât 3 la mie din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit datorat. De ce? Pentru că, probabil, și-a permis. Chiar dacă fiscal nu a dedus întreaga sumă donată ci doar o parte din ea. După cum vedeți nu a fost limitată suma donată ci s-a limitat suma ce diminuează impozitul pe profit al firmei.
De aceea: puteți dona oricât vă permiteți, din punct de vedere economic, nu doar 20% din impozit sau 3 la mie din cifra de afaceri. Dacă sunteți firmă plătitoare de impozit pe venit, la fel, puteți dona orice sumă de bani sau orice bunuri doriți, chiar dacă, fiscal, nu se va deduce nimic din impozitul pe venit datorat. Nu vă oprește nimeni și nimic de la așa ceva.
Ce e bine să rețineți? Că pentru a putea deduce fiscal o sumă din impozitul pe profit datorat, cheltuiala trebuie să fie efectuată în anul fiscal pentru care se datorează impozitul pe profit. Adică, dacă vreți să deduceți ceva din impozitul pe profit datorat pe 2013, atunci donația trebuie efectuată, plătită, în anul 2013 și nu ulterior. Și, mai ales, nu uitați: nu e suficientă plata. Pentru sumele plătite unor organizații non-profit, din punct de vedere juridic vorbim despre o sponsorizare. Sumele plătite unor persoane fizice pot fi tratate ca acte de mecenat. Ambele situații sunt reglementate de Legea 32/1994, iar pentru a se putea deduce din impozit aveți nevoie fie de un contract de sponsorizare fie de unul de mecenat. Ambele se încheie în formă scrisă, cel de mecenat trebuind autentificat, cu respectarea prevederilor legii 32/1994.
Mai există vreo legătură între sărbători și fiscalitate? Da, cea legată de neimpozitarea cadourilor făcute copiilor minori ai salariaților în limita a 150 lei/copil. Dar asta deja e o chestiune pe care dumneavoastră o știți foarte bine. Și cred că ar mai fi, nu-i așa? 2% din fondul de salarii….
UPDATE: Colegul nostru, Cornel Grama, îmi atrage atenția în comentariul postat la acest articol, despre TVA în cazul în care apar donații în bunuri către ONG-uri (sponsorizări pentru acte caritabile, sociale, umanitare, culturale, sportive sau alte acțiuni) sau acte de mecenat. Într-adevăr, în cazul acestui tip de sponsorizări sau acte de mecenat, ce se realizează în bunuri și nu în bani, apare obligația colectării TVA a celui care sponsorizează sau realizează actul de mecenat. Operațiunea respectivă este asimilată unei livrări de bunuri.
Când se colectează? În decembrie și se cuprinde în decontul depus pentru ultima perioadă fiscală din an.
Există vreun plafon neimpozabil? Care este baza de impozitare? Plafon neimpozabil există. Este 3 la mie din cifra de afaceri din punct de vedere al TVA. Nu confundați acest plafon cu cel menționat anterior, ce e legat strict de impozitul pe profit. Cifra de afaceri din punct de vedere al TVA nu este același lucru cu cifra de afaceri contabilă – ce se folosește la determinarea plafonului pentru deducerile din impozitul pe profit. Cifra de afaceri din punct de vedere al TVA este dată de operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi în străinătate potrivit prevederilor art. 132 şi 133 din Codul fiscal. Concret este vorba de sumele din jurnalele de vânzări sau de valoarea înscrisă la rd.17 coloana 1 – rd.5 coloana 1 din decontul de TVA. Deci, pentru contravaloarea bunurilor echivalentă cu 3 la mie din această cifră de afaceri, nu se colectează TVA. Pentru diferența între contravaloarea bunurilor și cei 3 la mie se va colecta TVA și se va include în decontul de TVA depus pentru ultima perioadă fiscală (lună sau trimestru) din an. TVA colectat va fi, la rândul său, o cheltuială nedeductibilă fiscal.
Exemplu: o societate a cărei cifră de afaceri contabilă este 1,000,000 lei, are un profit impozabil în sumă de 20,000 lei pentru care datorează un impozit pe profit în sumă de 3,200 lei. Aceasta face o donație în bunuri (mărfuri) a căror valoarea evaluată în preț de achiziție este 5000 lei. Suma operațiunilor impozabile cu sau fără drept de deducere este de 1,100,000 lei în anul respectiv.
– cum se determină suma operațiunilor impozabile scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi în străinătate potrivit prevederilor art. 132 şi 133 din Codul fiscal?
Se adună din deconturile generate pentru întreg anul valorile de la rd.17 coloana 1 din care se scad cele de la rd.5 coloana 1 sau, mai corect, se extrage din jurnalele de vânzări suma acestor operațiuni.
În exemplul nostru suma respectivă este 1,100,000 lei. De ce este mai mare decât cifra de afaceri contabilă? Pentru că operațiune taxabilă poate fi și livrarea de bunuri de capital sau încasarea de avansuri, operațiuni ce nu sunt considerate parte a cifrei de afaceri contabile.
– determinăm plafonul pentru TVA: 1,100,000 lei x 3 la mie = 3,300 lei. Baza de impozitare pentru TVA va fi 5,000 lei – 3,300=1,700 lei. TVA se va colecta la această bază de calcul. TVA colectat va fi 1,700 lei x 24% = 408 lei. În decontul lunii decembrie se va înscrie suma de 1700 la bază și 408 la TVA în partea de TVA colectat.
– se determină suma maxim deductibilă din impozitul pe profit datorat, respectând regulile cunoscute: cea mai mică sumă dintre 3 la mie din cifra de afaceri sau 20% din impozitul pe profit datorat:
3 la mie din cifra de afaceri = 1,000,000 lei x 3 la mie = 3,000 lei
20% din impozitul pe profit datorat = 3,200 lei x 20% = 640 lei
Deci: societatea face donații în bunuri evaluate la 5,000 lei, din impozitul pe profit datorat va putea deduce maxim 640 lei, pentru suma de 3,300 lei nu va datora TVA iar pentru suma de 1,700 lei va datora TVA – colectându-l.
foarte bun articolul crsiti , dar sa nu uiti sa ls spui oamenilor ca daca doneaza bunuri…intervine TVA-ul ala pacatos…
Mulțumesc. Am actualizat articolul. Acum sper că e complet. Inițial m-am limitat la sume în bani plătite în scopuri caritabile, întrucât, cel puțin din experiența mea, acestea au cea mai mare incidență.
acuma e beton :)un articol de referinta .De pus la colectie ..printre altele :)
Acum sa speram ca se fac donatii :)
Daca asa zisii ziaristi ar putea gandi la fel ca tine si sa si faca la fel,ar disparea multa duplicitate.ORICUM CE AI SCRIS ESTE SUPER,si toti ar trebui sa luam aminte.
Surprize, surprize :)
Mulțam Adi.
O INTREBARE:Si sper sa aveti timpul si amabilitatea disponibile sa-mi raspundeti. Niste colaboratori/clienti/… de-ai nostrii vor sa doneze niste bani. In contextul celor “de mai sus” le-am spus ca pot dona oricat ii lasa inima DAR ca……etc,etc. Ei, dupa ce au inteles problema, m-au intrebat ce DECLARATIE trebuie facuta in acest sens? Eu, spre rusinea mea , nu am stiut raspunsul!DECI:Cum trebuie procedat(declaratii, termene,etc,OMUL e hotarat, va rog sa ma ajutati)? Multumesc!
Dacă cei care donează sunt persoane juridice, nu se face nicio declarație. Suma donată și dedusă se va reflecta în D101 ce se va depune pentru anul în care se face plata sumei. Este obligatoriu însă încheirea unui contract, scris, încheiat cu respectarea dispozițiilor legii 32/1994, între cele două părți.
Așa cum am spus, se face confuzie cu direcționarea a 2% din impozitul pe venit. Nu e același lucru.
Multumesc frumos. Sarbatori fericite!
In anul 2012 am fost platitor de impozit pe venit. In cursul trimestrului 03.2012, am depasit cifra de afaceri si am cerut ca incepand cu 01.10.2012 sa fiu platitor de impozit pe profit. La sfarsitul anului am intocmit decl 101 cu veniturile si chelt pe tot anul 2012. Prin completarea declaratiei am trecut si impozit pe venit platit si am constatat ca am de recuperat la impozit profit o suma de bani.
Este corect ?
Mi s-a spus de la finante ca sumele platite la impozit pe venit constituie avansuri?
Da, este corect.
In legatura cu acest articol care este foarte util de altfel…pentru bunurile provenite din achizitie intracomunitara trebuie ajustat TVA in cazul lipsei neimputabile din gestiune? In coditiile in care nu s-a dedus TVA la achizitie, acesta trebuie colectat in caz de lipsa neimputabila?
La minus în gestiune nu se mai colectează TVA. Se face ajustarea taxei deduse. V-am răspuns și pe forum: ajustarea se face și în cazul AIC.
Buna ziua,
Va rog foarte mult sa ma ajutati cu rezolvarea unei probleme ivite la declaratia 112.Am un salariat angajat din 01.09.2012 si pana in prezent.La casa de sanatate i s-a spus ca nu este asigurata aceasta persoana, desi este trecuta in fiecare luna in d112.Am verificat la somaj si este asigurata din 01.09.2012.Nu am putu la pensii sa verific?De la sanatate au zis sa fac rectificativa.La ce sa fac rectif., daca aceasta persoana apare in fiecare luna in statul de plata, respectiv in d 112.Va rog sa ma indrumati ce sa fac?Daca apare la somaj, la sanatate de ce nu.Unde sa cer lamuriri.In anul 2013 aceasta persoana despre care vorbesc a fost si in concediu medical.
Vedeți ce casă de asigurări de sănătate apare în cazul acestei persoane. De asemenea poate apărea problema din cauza unei interpretări, bizare zic eu, a legislației de către casa de asigurări. Spre exemplu dacă a avut PFA și nu și-a achitat contribuția de sănătate pe acel PFA persoana figurează neasigurat chiar dacă este și salariat până ce nu-și achită contribuția. Sau dacă nu a lucrat și apoi s-a angajat casa de asigurări se așteaptă ca persoana să-și plătească la ei contribuția de asigurări de sănătate pentru 6 luni anterioare angajării sale altfel îl lasă ca fiind neasigurat.
Oricum, în oricare din situații, dacă dvs l-ați declarat corect – CNP corect și casă de asigurări corectă (adică acea casă la care este arondată persoana – medicul de familie a persoanei), atunci problema este la casa de asigurări, nu la dvs și indiferent ce și câte rectificative ați face nu văd cum s-ar rezolva problema. În plus, rectificative ar trebui să faceți numai dacă se constată vreo eroare a declarației inițiale sau dacă se corectează informații declarate anterior, ceea ce în cazul declarațiilor completate corect și complet de la bun început nu este cazul.
Buna ziua,
In primul rand vreau sa va multumesc foarte mult pentru ajutorul dvs.
Va necajesc cu o alta problema.
O persoana este in sarcina si leuzie incepand cu data de 01.10.2013 pana pe data de 22.01.2014(inclusiv) conform certificatelor medicale. Copilul este nascut in data de 23.10.2013.
– cu ce data trebuie sa intocmeasca cerere la administrator pentru ccc pana la varsta de 2 ani?
-cum se trec corect in programul saga aceste operatiuni si la ce rubrica?
-se inregistraza suspendarea si apoi ccc?Stiu ca aceasta persoana trebuie sa apara in fiecare luna in d112 cu orele suspendate, pana ce revine la serviciu.Am probleme la d112 la data plecarii acestei persoane.Trebuie in fiecare luna sa fiu atenta si sa completez manual?sau gresesc undeva pasii?Dupa cele aratate, la data plecarii este corect 23.01.2014?
-aceasta persoana trebuie sa apara si in statul de plata, si automat in d112 cu ore suspedate.Adica numarul de salariati din statul de plata sa corespunda cu cel din 112.(Asa stiu).Undeva gresesc.Nu stiu pasii corecti.Mentionez ca la data plecarii in d 112 se genereaza automat data de 22.10.2013, in conditiile in care am inregistrat la rubrica crestere copil 2 ani/3 ani de la 23.10.2013-22.10.2015.Cred ca este total eronat ce-am fact.Va rog sa ma ajutati dvs., in aceasta problema.
Va multumesc anticipat.
1. Cu data de 23/01/2014. Practic de la naștere trebuie să stea în concediu medical de lăuzie minim 42 de zile calendaristice. Începând cu cea de-a 43-a zi de la naștere poate intra în concediul de creștere a copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani.
2. Concediul de creștere a copilului se înscrie în ecranul concedii. Treceți ca perioadă de la 23/01/2014 până la 23/10/2015. Concediile medicale se înscriu tot în ecranul de concedii. De asemenea dacă întocmiți revisal din SAGA atunci în ecranul acestuia completați starea de suspendare și perioada de suspendare pentru creșterea copilului. Nu se completează data plecării pentru că salariatul nu pleacă din unitate.
3. Acestea se fac simultan, intrarea în concediul de creștere duce, implicit, la suspendarea contractului de muncă, suspendarea fiind o consecință a acestuia. Dacă faceți ceea ce v-am scris anterior, o să vă apară corect în D112 și nu aveți cum să întâmpinați probleme.
Va rog sa mi spuneti daca o sc platitoare de impozit venit micro cumpara jucarii pentru a sponsoriza o gradinita in limita deductibila, deduce tva din factura de achizitie si contractul de sponsorizare se face pe valoare fara tva?
Da, deduce TVA. Sponsorizarea se face în valoare fără TVA. Va colecta dacă depășește procentul de 3 la mie din CA pentru TVA.
Buna seara!V am urmărit articolul, voiam sa va întreb dacă o Primarie poate face sponsorizări sau donații unei asociații de vânătoare, dețin un fond de vânătoare.
Prin legea 32/1994 – mai exact, prin art.3 alin.2 din această lege se interzic instituțiilor și autorităților publice, societăților comerciale cu capital majoritar de stat și regiilor autonome să efectueze sponsorizări către beneficiari persoane fizice și asociații familiale care desfășoară activități economice în mod independent, precum și către societăți comerciale cu capital privat. Sunt permise așadar sponsorizări, în condițiile legii, către entități non-profit sau alte instituții.