Remarcam deunăzi, în unul din comentariile la un subiect cât și într-un post anterior, că în România contabilitatea în partidă simplă este o paria, o cenușăreasă a sistemelor contabile. Asta și pentru că realitatea economică și fiscală este cu totul alta față de anul 2004 de când datează normele de conducere a contabilității în partidă simplă.
Normele din 2004 sunt depășite din toate punctele de vedere. Și neclare în privința unor aspecte.
Ei bine, ieri, Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de ordin ce reglementează contabilitatea în partidă simplă, ordin ce va avea menirea înlocuirii Ordinului 1040/2004.
Cui se adresează proiectul de ordin?
– persoanelor fizice şi asocierilor fără personalitate juridică care desfăşoară activităţi în scopul obţinerii de venituri în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;
– persoanelor care, prin actul de înfiinţare, prin legi speciale sau prin alte acte normative, au obligaţia ţinerii contabilităţii în partidă simplă, cu excepţia persoanelor juridice fără scop patrimonial;
– reprezentanţelor persoanelor juridice străine, care sunt autorizate să funcţioneze în România.
Despre formulare:
Registrele obligatorii sunt “Registrul jurnal de încasări și plăți” și “Registrul inventar”. Ambele au, în continuare, regim obligatoriu de numerotare și de înregistrare (după ce se șnuruiesc și se parafează) la organele fiscale.
Registrul jurnal de încasări și plăți se totalizează anual. Dacă se conduce evidența contabilă cu ajutorul tehnicii de calcul, acesta se va edita lunar, iar totalul lunar se va înscrie în registrul înregistrat la finanțe.
Registrul inventar este schimbat față de modelul reglementat azi. Este mai simplu și este reglementat mai bine decât azi. Totodată MF a venit, de această dată cu definiția elementelor patrimoniale. Acestea sunt: “bunurile şi drepturile care contribuie la desfăşurarea activităţii persoanei care conduce contabilitatea în partidă simplă. Acestea cuprind: imobilizări corporale mijloace fixe), stocuri şi imobilizări necorporale respectiv programe informatice, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare”.
Factura: se întocmește cu respectarea reglementărilor existente în codul fiscal, titlul “TVA”, referitoare la aceasta. Atenție! Indiferent că sunteți sau nu persoană impozabilă înregistrată sau nu în scopuri de TVA, că înregistrați operațiuni impozabile sau nu din punct de vedere al TVA.
Se pot utiliza toate sau o parte din formularele reglementate de ordin sau de OMFP 3512/2008, în funcție de necesitățile specifice. În cazul utilizării de formulare ce conțin rubrici despre conturi debitoare sau creditoare, aceste rubrici se lasă necompletate. Formularele pot avea orice formă, obligația persoanei fiind de a respecta conținutul minim aprobat de ordinele ce le reglementează. De asemenea pot fi pretipărite sau editare direct cu ajutorul programelor informatice.
Este important pentru orice document ca pentru a dobândi calitatea de document justificativ să conțină toate informațiile prevăzute de normele legale.
Nu se admit ştersături, modificări sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea, sau file lipsă. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului financiar – contabil şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit/corectat documentul, menţionându-se şi data efectuării corecturii.
Inventarierea elementelor patrimoniale:
Este obligatorie, la începutul activității și cel puțin odată pe an, de regulă la finele acestuia.
Evidența contabilă vs. evidență fiscală
Cei dintre dumneavoastră ce sunt și membri ai forumului SAGA și citiți sau postați mesaje pe forum, probabil știți că eu sunt unul din cei ce insistă în a readuce aminte contabililor că evidența contabilă nu trebuie confundată cu evidența fiscală. Există, din păcate, această confuzie și sper să scriu și despre acest subiect în viitor. În realitate cele două noțiuni sunt distincte, chiar dacă ele au elemente comune și parțial sunt interdependente.
O rupere a contabilității de fiscalitate se remarcă și în acest ordin. Să mă explic:
Ordinul discută despre registrele de contabilitate (“Registrul jurnal de încasări și plăți” și “Registrul inventar”) și face mențiunea distinctă și necesară zic eu despre evidența în scop fiscal a veniturilor și cheltuielilor ce se ține cu ajutorul “Fişei pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) şi al Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c)”.
Pentru a înțelege și mai bine, ordinul spune că în registrul de încasări și plăți la încasări se vor înscrie toate încasările și plățile, la încasări intrând, pe lângă încasările din activitatea de bază și cele ce reprezintă aporturi, credite, subvenții, împrumuturi nerambursabile, donații, despăgubiri, etc, iar la plăți, pe lângă plățile pentru activitate și cele ce reprezintă rambursări de credite, de aporturi, despăgubiri plătite, donații acordate de entitate, penalități, etc.
După cum bine se observă, avem între încasările și plățile de mai sus, încasări/plăți ce nu reprezintă venituri sau cheltuieli din punct de vedere fiscal, sume ce nu intră în venitul brut (de exemplu: veniturile neimpozabile – unele subvenții de exemplu, credite, aporturi) și nici în categoria cheltuielilor deductibile integral sau limitat fiscal. Ei bine acestea se înscriu în evidența contabilă.
Evidența fiscală se conduce pentru determinarea impozitului pe venit. Aceasta se conduce cu fișa de operațiuni diverse, fișă ce se va deschide pentru fiecare categorie de venit și cheltuială ața cum sunt definite ele de codul fiscal în titlul “Impozit pe venit”.
Evidența fiscală a TVA se ține cu ajutorul jurnalelor de cumpărări și vânzări și în conformitate cu reglementările specifice din titlul “TVA” din codul fiscal.
Registrul contabil “Registru jurnal de încasări și plăți” nu are rubrică de sold, dar este pentru prima dată când normele reglementează noțiunea de disponibilități bănești făcând mențiunea următoare: “diferenţa dintre încasări şi plăţi reprezintă disponibilităţile băneşti.”
Ce reprezintă venit? Dar cheltuială?
Venit înseamnă orice încasare efectuată din activitate. Veniturile pot fi:comerciale, din profesii libere, din drepturi de proprietate intelectuală sau alte venituri pentru care există obligația conform codului fiscal de a se conduce evidență.
Veniturile cuprind și sumele încasate în avans și este esențial să fie încasate pentru a face parte din venitul impozabil.
Cheltuieli sunt sumele plătite de entitate.Și pentru a limpezi apele MF redefinește cheltuielile, eliminând textul controversat “cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri”. Acest text a dus la aberații comportamentale în cazul inspecțiilor fiscale. Inspectorii fiscali emiteau aberant tot felul de opinii mai ales la comerț legat de plata unor sume ce ar fi aferente stocului de marfă, susținând că acestea nu ar fi deductibile fiscal pe motiv că nu sunt aferente veniturilor, ceea ce în fapt și pe vechile reglementări era o aberație ușor de demonstrat. Acum MF definește cheltuiala ca fiind “cheltuieli efectuate în interesul direct al activității”. Categoriile de cheltuieli sunt: cheltuieli efectuate în interesul direct a activității, cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru burse private, efectuate conform legii, cheltuielile de protocol, cheltuielile cu amortizarea fiscală, alte cheltuieli deductibile limitat, stabilite potrivit reglementărilor fiscale în vigoare.
Cheltuielile sunt recunoscute fiscal în anul în care sunt plătite efectiv.
Prevederi speciale
Persoanele impuse la normă de venit conduc doar registrul de încasări și plăți completând doar coloana încasări. De asemenea și cei ce obțin venituri din agricultură conform art.74 alin.4 din codul fiscal – adică cei cărora li se reține 2% la sursă ca urmare a valorificării de produse agricole către unități specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi pentru utilizare ca atare.
Dacă venitul obținut este de 100,000 EUR în anul anterior, acești contribuabili vor conduce evidență în partidă simplă din anul următor celui în care au realizat acest plafon.
Venitul brut nu conține TVA și nici veniturile neimpozabile reglementate la art.42 și art,48 alin.3 din codul fiscal.
Cei ce conduc evidență în partidă simplă nu întocmesc și depun situații financiare. E o precizare necesară vă vine să credeți sau nu. Asta îmi aduce aminte de faptul că o publicație cu pretenții de publicație financiară, parcă dispărută între timp, acuza în articole de primă pagină o persoană ce avea un PFA că nu și-a depus bilanțul contabil.
Sa inteleg ca vor fi schmbari in acest sens si in SAGA? De cand se preconizeaza sa intre in vigoare aceste scimbari? Multumesc!
Momentan discutăm despre un proiect. Dacă se va concretiza sau nu și când anume, rămâne de văzut. Modificări în program nu vor fi foarte mari legat de acest ordin. Dar vor apărea după ce acesta va fi publicat în forma lui definitivă.
“Cheltuielile sunt recunoscute fiscal în anul în care sunt plătite efectiv.”
Ma intreb cat s-au chinuit sa formuleze aceasta fraza. :-)
Multumim pentru informari si explicatii.
Nu aveți de ce.
Eugen, acel text există și acum în codul fiscal, dar e ignorat cu desăvârșire de către unii, de fapt de către majoritatea inspectorilor fiscali cu atribuții de control în zona aceasta. Nu de alta dar le demontează toată teoria legată de anumite cheltuieli.
Paragraful cel mai relevant din ordin este cel ce se referă la cheltuieli efectuate în interesul afacerii, sintagma “în interesul afacerii” înlocuind-o pe “în scopul obținerii de venituri”. Noua exprimare este mult mai clară, mult mai la obiect. Sunt curios cum vor reacționa unii inspectori și dacă vor înțelege nuanța. Sau vor ajunge să facă exact cum i-am și spus unui prieten ce e inspector: vor ajunge ca o cheltuială ce nu au recunoscut-o fiscal în anul în care a fost plătită, invocând motive ce nu au nicio legătură cu codul fiscal și OMFP 1040/2004, să nu o mai recunoască niciodată deși era perfect deductibilă, invocând de această dată chiar codul fiscal.
va multumesc pentru aceste comentarii.Eu personal salut acest proiect, sper ca s-au clarificat odata toate problemele legate de cheltuielile aferente stocurilor, care intradevar mie cel putin mi-au dat multa bataie de cap. Sintagma “venitul net sau pierderea fiscala va fi influientata cu platile si/ sau incasarile efectuate in avans, care se refera la alte exercitii fiscale…” din ordinul 1040/2004 a disparut in sfarsit!
Sa vedem cand vor publica acest ordin in M.O.
Plățile sau încasările în avans erau cele la care se cunoștea acest lucru la plata lor. Spre exemplu o asigurare anuală plătită integral în decembrie era logic, o plată în avans. Dar la mărfuri achitate în decembrie nu se putea ști la momentul plății dacă acestea sunt vândute în decembrie sau în ianuarie sau niciodată. Or faptul că fiscul a ignorat, cu bună știință ori, din păcate, de foarte multe ori din incompetență (să nu zic prostie crasă) aceste aspecte, a dus la foarte multe abuzuri. Spre exemplu mie, un inspector îmi spunea că în cazul persoanelor fizice autorizate (II, PFA; liber-profesioniști, etc) plătitorilor de TVA nu contează că e încasată sau nu factura că trebuie să existe o corelație între evidența în scopuri de TVA și cea a impozitului pe venit. Și singurul lui argument era: la societăți e așa și nu e nicio diferență între persoane fizice și societăți. Mi-a luat ceva timp să-l lămuresc. Nu am reușit eu, au reușit niște șefi de-ai lui după ce și lor asistența contribuabili le-a confirmat că am dreptate. Și e doar un exemplu.
Societatile conduc CO in partida dubla….si de aici confuziile nenumarate care s-au creat.
Sumele din contul bancar utilizate ptr acoperirea cheltuielilor de trai ale PFA ,care diminueaza disponibilul contului,apar in reg inc si plati?Pana acumnu apareau niciunde,dar acum ? Cum vedeti aspectul ? Pe mine “m-a incuiat “.
Dacă sunt plăți efectuate din contul PFA, se trec în registrul de încasări și plăți, însă dacă nu au legătură cu activitatea economică a acestuia vor fi tratate ca fiind nedeductibile fiscal.
pai si s-a mai publicat ceva in MO?
Nimic. A rămas pe mai departe în stadiul de discuție. De ce să clarifice MF acest tip de contabilitate când organele sale fiscale îl percep și acum ca un mix între contabilitatea de angajamente și una de încasări și plăți generând confuzie?
Tot la stadiul de proiect a ramas, mai stiti ceva noutati?
E tot la stadiu de proiect. Al doilea proiect existent pe problema asta. Deși este necesar să fie aprobat pentru că e mai mult decât necesar.